Aricol publicat în revista Zile și Nopți Ploiești – Ediția August 2015
Deseori ne surprindem admirând sau dezaprobând atitudinea copiilor față de învățare. Dar câți dintre noi s-au întrebat ce fel de educație își doresc copiii acasă, în grădinițele, școlile sau liceele în care vor merge peste o lună?
- Părinți implicați care pun copilul pe primul loc: nici cei mai buni profesori nu pot înlocui părinții! Nimic nu-l convinge mai mult pe copil să iubească învățarea decât preocuparea acestora pentru activitățile lui.
- Cărți, cărți și iar cărți: „dragostea de carte” îi ajută pe copii să reușească indiferent de domeniul care îi pasionează. Dacă încă de la grădiniță adulții fac din lectură un prilej al descoperirii și al bucuriei, copilul va reuși mai târziu să găsească singur răspunsurile.
- Predare personalizată: dacă știm că fiecare copil este unic, de ce temele trebuie să fie aceleași pentru toți? Temele sunt cu adevărat relevante atunci când copilul se poate descurca singur, nu când este permanent asistat de un părinte sau un profesor.
- .. cheia marilor succese: copiii au nevoie de recreere după fiecare oră de efort intens și în plus, buna gestionare a timpului este și un indicator al calității vieții. Dacă relaxarea are loc în aer liber, este cu atât mai eficientă!
- Copii activi, nu cuminți: de la cele mai mici vârste copiii trebuie lăsați să pună întrebări, să fie curioși și netemători față de greșeli. Într-o clasă, alternanța între lucrul pe cont propriu și cel în echipă, cât și un continuu zgomot de fundal sunt indicatori ai învățării, nicidecum ai haosului!
- Învățare de dragul învățării, nu pentru note: motivația extrinsecă (din exterior) nu obișnuiește copilul cu provocările vieții. Nu există iluzie mai mare decât a crede că un copil care doar își mulțumește părinții și profesorii va deveni un adult care se cunoaște pe sine și este gata să se dedice pasiunilor sale.
- Lecții variate, nu doar materii de examen: mintea umană este mai complexă decât credem, iar concentrarea pe anumite materii este echivalentă cu limitarea curiozității și irosirea potențialului. Asta ne dorim?