Articol apărut în Evenimentul Zilei din 10 ianuarie 2014
Autor: Andreea Ciulac – andreea.ciulac@evz.ro
Link direct: http://www.evz.ro/detalii/stiri/o-romanca-dezvaluie-secretele-celui-mai-performant-sistem-de-educatei-am-intalnit-invata-1076149.html
Alexandra Anton, o româncă care s-a școlit și a predat în cel mai performant sistem de învățământ din lume dezvăluie secretele reușitei elevilor finlandezi
“Palma” dată recent sistemului de educație din România de rezultatele celebrului studiu PISA, unde țara noastră s-a situat pe locul 45 din 65, i-a făcut pe specialiști să-și îndrepte atenția către modelele țărilor clasate pe primele locuri. Finlanda, spre exemplu, ani la rând capul de afiș al acestor teste, este considerată un soi de „Mecca” în materie de Educație.
Rețeta de succes a acestora ar putea da roade și pentru elevii români, crede Alexandra Anton, o tânără de 29 de ani, care a urmat un master în Sisteme Educaționale la Universitatea Turku și s-a întors în țară pentru a deschide, la Ploiești, o grădiniță cu specific finlandez. Iată câteva dintre lecțiile care stau la baza sistemului:
- Profesorii, școliți asemenea medicilor. “În patru ani de facultate în țară, am predat o oră de engleză și una de română. În anul doi m-am angajat la o grădiniță, altfel n-aș fi știut să predau. Prin comparație, absolvenții de pedagogie din Finlanda au la activ mii de ore de practică”, explică tânăra. Mai mult, statul investește bani grei în pregătirea viitorilor dascăli, iar locul de la catedră este considerat un privilegiu: “Statul acordă tuturor studenților o bursă în jur de 450 de euro, iar cei care sunt admiși la doctorat primesc un salariu lunar de peste o mie de euro. Așa se explică faptul că există învățătoare cu doctorat. Pe de altă parte, doar 10% dintre candidați intră la facultățile de pedagogie. Știu cazul unei persoane care a dat de șapte ori până să fie admisă”.
- Evaluarea elevilor, punct de plecare pentru deciziile ministerului. „Finlanda folosește evaluări ce se aseamănă cu testele PISA. Sunt analizate anumite aspecte, inclusiv legate de artă și se urmăresc abilitățile de învățare ale elevilor, nu de memorare. În funcție de asta, ministerul decide cum să aloce banii, pentru a corecta eventuale erori”, explică Alexandra. Evaluările românești de la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a, crede aceasta, sunt niște „imitații nereușite”, ele putând fi realizate chiar de dascăli.
- Directorii de școală sunt mentori, nu observatori. “Directorii sunt aleși la nivel local din rândul profesorilor cu experiență, dispuși să muncească dublu și să urmeze cursuri de business și management. Orice ban este foarte bine drămuit, nu se risipește mâncare sau energie electrică, deși primesc resurse financiare consistente. La noi, bugetul Educației și așa mic, nu este folosit cu eficiență”, mai arată Alexandra.
- Mai puțină birocrație, mai mult timp pentru elevi. Nu o dată profesorii români s-au plâns că-și irosesc energia completând hârtii și nu mai apucă să-și pregătească lecțiile la clasă. Finlandezii au eliminat birocrația, mergând pe încredere. “Nu există nici condici, nici planificări, nici <<situații>>, profesorii sunt lăsați să-și facă meseria. Dacă i-am pregăti pe profesori mult mai serios și i-am promova pe cei cu adevărat capabili, am avea și noi încredere că își țin orele cât pot de bine”, spune tânăra.
- Notele sunt date confidențiale. Dacă în școlile de la noi se practică de ani de zile afișarea notelor la avizierul școlii, cele finlandeze fac un adevărat tabu din publicarea notelor.Elevii sunt încurajați să se autodepășească și nu să se compare cu ceilalți colegi: “Profesorii lor discută separat cu fiecare părinte în parte și îi comunică notele. Chiar și eu, ca student la master, foloseam o parolă cu care mă logam pe un site și aflam ce punctaj am”.
Dacă în România dascălii primesc de la parfumuri scumpe la electrocasnice, cei din Finlanda “se mulțumesc” cu cadouri simbolice, precum o ciocolată.
