Henriikka, de cât timp lucrezi în cadrul Universității Turku și cu ce te ocupi?
H.S.: Lucrez aici din vara anului 1996, când am venit ca stagiar. După ce am lucrat ca stagiar în acea vară, am continuat pentru câțiva ani ca Student Adviser (Consilier pentru studenți) și din toamna anului 1998 am început să lucrez ca International Officer, așadar sunt destul de mulți ani. Rolul meu este să mă ocup de studenții care sosesc sau pleacă, fie că sunt Exchange Students, fie că sunt viitori profesori sau studenți în cadrul programelor de master. În plus, orice alte aspecte administrative care se ivesc intră tot în responsabilitatea mea. În principiu, majoritatea orelor de muncă sunt alocate programului masteral.
Discutând despre acest program masteral (LLEES – Learning, Learning Environments and Educational Systems), cui mai exact i se adresează sau cui nu i se adresează?
H.S.: Programul nu se adresează celor care au nevoie de o calificare de profesor, deoarece la finalizarea lui nu primești recunoaștere ca profesor. Se adresează preponderent celor care doresc să știe mai multe despre științele educației sau cum se face cercetare în domeniul științelor educației, așadar se pune mai mult accent pe aspectul cercetării educației.
Unde se pot angaja absolvenții programului masteral?
H.S.: O parte dintre ei au fost angajați chiar de Universitatea Turku și de Facultatea de Educație ca doctoranzi. Mulți s-au întors în țările lor pentru că și-au dorit să dobândească mai multe cunoștințe și abilități pentru a le aplica în predare, alții lucrează pe posturi administrative în țările lor, fie și-au continuat studiile în cadrul altor facultăți, fie au obținut posturi de profesor la liceu – lucru pe care nu-l puteau face înainte.
Programul masteral LLEES este gratuit în prezent?
H.S.: Da.
Cum se explică, având în vedere că multe alte programe masterale sunt contra cost chiar și în Finlanda?
H.S.: Legislația finlandeză permite perceperea unor taxe de școlarizare doar pentru acele programe masterale care oferă burse de studiu. Așadar, nu poți percepe taxe dacă nu poți oferi burse. Linia pe care s-a mers până acum a fost aceea de a percepe taxe pentru programele Erasmus Mundus, fiindcă în cadrul acestora studenții primesc burse.
Lucrurile sunt totuși în continuă schimbare. Pentru cât timp estimezi că acest program își va păstra gratuitatea pentru cetățenii europeni?
H.S.: Da, lucrurile se mai schimbă. Dacă ar depinde de mine, eu l-aș menține gratuit, dar nu depinde de mine. Nu au existat discuții despre schimbarea acestui statut, sau cel puțin nu au ajuns la urechile mele. Așadar continuăm să oferim gratuit acest program. Dacă aplicanții ne solicită burse le răspund negativ, fiindcă bursa oferită de noi constă în gratuitatea programului.
Cu toate aceste, au fost oferite unele burse de studiu.
H.S.: Da, dar valorea lor este foarte mică și toți studenții Universității Turku aplică pentru ele, așa că nu ajută foarte mult.
Și pentru a încheia discuția depre parte financiară, de câți bani are nevoie un student pentru cazare, mâncare, etc.? Care este minimul necesar?
H.S.: Aș spune că 600-700 euro/lună sunt suficienți. Desigur, există stundenți care pot supraviețui și cu mai puțin de atât, însă 700 euro/lună este o sumă mai aproape de realitate.
Pe site (http://www.edu.utu.fi/en/studying/llees/) există informații suficiente despre cum se poate aplica la acest program. Ce face diferența între o aplicație reușită și una nereușită?
H.S.: Un aplicant de succes a parcurs profilul nostru de cercetare, știe ce fel de programe și cursuri oferim și își concentrează atenția în totalitate asupra scrisorii de motivație. Am văzut prea multe scrisori de motivație din care rezulta că aplicantul nu a dat prea multă importanță acestor informații. În același timp, când citim scrisorile de motivație ne putem da seama dacă acei aplicanți sunt ceea ce noi ne dorim. Așadar scrisoarea de motivație este un element crucial.
Cât de dificil este să fii acceptat în acest program masteral?
H.S.: Pentru anul universitar 2012-2013 am avut 74 de aplicanți, din care am ales 20. În anul anterior am avut 85 de aplicanți și am ales 20 cu unele rectificări.
Si cât de dificil este să absolvi?
H.S.: N-ar trebui să fie dificil pentru cei care au reușit să intre în program. Trebuie să muncești, dar nu este foarte dificil.
Cum sunt evaluați studenții?
H.S.: Eu mă ocup de evaluarea aplicanților înainte ca ei să devină studenții noștri. Dacă te referi la evaluarea lor de către profesori, asta doar ei ți-ar putea spune.
Ce învață studenții pe parcursul programului și cât este de relevant pentru domeniul educației?
H.S.: Studenții învață despre nivelele micro și macro ale educației, probleme ale educației, învățarea, predarea, aspecte ale politicilor educaționale, sociologia educației și se pune accentul destul de mult pe abilitățile de cercetare, ceea ce e necesar să știi pentru a lucra în cercetare. Ne străduim să acordăm atenția cuvenită aptitudinilor de scriere în limba engleză a cercetării sau a articolelor științifice. Până acum studenții au avut libertatea de a-și alege cursurile opționale, însă acest lucru se va schimba puțin începând cu viitorul an universitar, în sensul că acestea vor primi mai puține credite decât înainte.
Cum se diferențiază acest program masteral în domeniul educației de celelate programe asemănătoare oferite în Finlanda sau în celelate țări?
H.S.: De fapt, nu știu. În Finlanda există câteva programe oferite în acest domeniu, unul se axează mai mult pe educația la nivel global (Global Education), altul privește aspecte de management în educație, însă cu toate aceste nu aș putea spune care este diferența dintre aceste programe. În general, programele oferite în Finlanda pe acest domeniu se aseamănă destul de mult, chiar și atunci când predarea se face în limba finlandeză.
Ce ar trebui să facă un aplicant imediat după ce este acceptat să studieze în acest program?
H.S.: Chiar anterior acceptării, aplicantul ar trebui să se gândească deja cum se va întreține aici, cum își va finanța studiile și cum îi va fi să trăiască într-o cultură cu totul diferită. Mulți dintre studenții noștri vin din culturi foarte diferite de cea finlandeză. Poate ar fi potrivit să citească despre șocul cultural, fiindcă unii dintre ei, nu toți, vor trăi acel șoc și el le va influența felul în care vor percepe lucrurile mai ales în primul semestru petrecut în Finlanda.
Cam la ce șocuri se pot aștepta viitorii studenți?
H.S.: Vremea este altfel în Finlanda, felul de a relaționa cu oamenii este diferit fiindcă finlandezii sunt destul de rezervați și introvertiți. Când începe sezonul rece nu stăm prea mult afară și dacă te uiți pe geam e posibil să nu vezi pe nimeni pe stradă. Cel mai bine este ca noii studenți să discute cu ceilalți colegi despre ceea ce simt și dacă nu este suficient pot vorbi cu mine, iar dacă nici asta nu ajută, atunci pot apela la serviciile medicale oferite gratuit studenților. E posibil ca studenții să fie surpinși ei înșiși de felul în care reacționează, mai ales după o anumită perioadă petrecută aici.
Ce fel de suport primește studentul din partea universității, când vine vorba de găsirea unui loc de cazare sau oportunități de petrecere a timpului liber?
H.S.: Universitatea nu oferă consiliere în vederea petrecerii timpului liber, acesta fiind mai mult rolul ligii studenților (TYY – Turun Yliopiston Ylioppilaskunta http://www.tyy.fi/). Universitatea oferă servicii de consiliere pentru studii, serviciul de sănătate pentru studenți (Student Health Service) oferă consiliere psihologică și îngrijire medicală, iar Student Village Foundation (http://www.tys.fi/info_en) este responsabilă cu oferirea cazării pentru studenți. Studentul negociază locul de cazare direct cu TYS ori de câte ori este necesar. Printre altele acesta este unul dintre primele lucruri pe care trebuie să le facă studentul atunci când primește acceptul de studiu din partea universității. Chiar noi dăm aceste informații noului student și informăm TYS despre noii veniți. În acest fel facem legătura dintre noii studenți și TYS.
Poate părea complicat, însă nu e…
H.S.: Nu e complicat pentru că atunci când primesc scrisoarea de admitere, studenții primesc și informațiile privind permisul de rezidență, asigurarea medicală pentru cetățenii din afara Uniunii Europene și informațiile privitoare la aplicația pentru cazare.
Cum le recomanzi studenților să-și organizeze timpul când ajung aici să studieze?
H.S.: Trebuie să fii independent pe parcursul studiilor, așa că pot să recomand ceea ce am folosit și eu când am fost studentă – un orar propriu pentru studiu și timp liber. Cred că fiecare student ar trebui să-și facă un program zilnic care să cuprindă câte ore pe zi sunt rezervate scrierii de eseuri, de exemplu, fiindcă altfel când termenul limită pentru eseuri se apropie, e deja prea târziu să începi să scrii. Împărțirea zilei în ore: câte ore aloci pentru citit, câte pentru scris, câte pentru cursuri, câte pentru timp liber, poate fi o soluție bună.
Ce opțiuni de timp liber există pentru studenți?
H.S.: University Sports (http://www.utu.fi/en/studying/students/services/sports/) oferă o gamă largă de sporturi din care studentul poate alege în fiecare zi a săptămânii. TYY are un departament dedicat în exclusivitate studenților internaționali, însă nu știu cât de activi sunt. Organizațiile studențești ale studenților finlandezi organizează și ei din când în când unele activități în care îi implică și pe studenții internaționali.
Ce locații din oraș trebuie neapărat vizitate de studenți?
H.S.: Ruisalo este unul dintre locurile mele preferate în zilele însorite sau iarna. Malul râului Aura este iarăși un loc plăcut, fie că e mai aproape de centrul orașului, fie spre Halinen unde se află și unul dintre campusuri. Catedrala orașului Turku sau Castelul Turku, acestea sunt locurile unde merg toți turiștii.
Cum pot ajunge studenții în aceste locuri?
H.S.: Pot merge cu bicicleta, pe jos sau cu autobuzul.
Am observat ca mulți finlandezi preferă bicicleta.
H.S.: Și eu prefer bicicleta sau mersul pe jos. Evit să folosesc autobuzul.
Ce recomandări ai în ce privește îmbrăcămitea? Cum să se îmbrace studenții ca să nu înghețe de frig?
H.S.: Iarna, când este foarte frig, ar fi bine să poarte cât mai multe straturi de îmbrăcăminte pentru a păstra căldura, să-și acopere capul și mâinile și să poarte cizme potrivite vremii. Când vremea începe să se mai încălzească, straturile încep să scadă. Când e ud sau plouă au nevoie de cizme de cauziuc și de umbrelă.
Am observat că mai ales în școli, elevii nu poartă înăuntru încălțămintea de afară. Însă nici la universitate nu este exclus ca unii profesori sau studenți finlandezi să renunțe la încălțăminte.
H.S.: Nu știam că se întâmplă asta la universitate, dar cel mai des se aplică regula în școli sau când vizitezi un finlandez acasă.
Avem aceeași regulă și în România, dar depinde de la caz la caz, mai ales dacă ești invitat.
H.S.: Noi nu facem excepție și toată lumea știe că atunci când intri trebuie să te descalți.
Care este cea mai frumoasă parte a studiului în Finlanda?
H.S.: Este o întrebare dificilă… Mie îmi place independența, deși ea nu se potrivește tuturor. Da, categoric independența este cea mai frumoasă parte a studiului în Finlanda!
